În ultima perioadă întâlnesc tot mai multe articole despre cum să previi sau cum să tratezi cancerul.
Oamenii care suferă de o patologie oncologică când dau o căutare pe google la tema dată sunt serviţi cu tot felul de tâmpenii, începând de la tratamentul cancerului prin psihoterapie şi terminând cu urino- şi coproterapia.
Suferinzii încearcă orice sfat, sunt gata să îndeplinească toate “recomandările” oricât ar fi de prosteşti, bolnavul crede tot ce-i spui dacă adaugi la sfârşit cuvintele “…şi te vei trata”.
Am citit articolul doamnei Prof. Jane Plant, tradus în limba româna şi publicat pe pagina SuntSanatos.roÎn articol se afirmă despre cancerul de sân că ar fi indus de consumul produselor lactate.
Am zis că merită de dezghiocat acest articol în căutarea adevărului. Voi încerca să fiu cât mai laconic şi, în acelaşi timp, să folosesc un limbaj pe înţelesul tuturor.
1. Autoarea articolului, Prof. Jane Plant, nu este medic. Doamna este geochimist, iata pagina ei personala.
Cunoştinţele ei în domeniul medicinii generale şi a oncologiei pot depăşi un pic sau sunt egale cu nivelul cunoştinţelor mele în geochimie, chiar dacă aş fi Profesor în medicină nu m-aş aventura să elaborez „Teoria legităţii apariției şi răspândirii izotopilor de hidrogen în Sistemul Solar”.
2. Încă nu există un consens în privinţa cauzei declanşatoare a maladiilor canceroase, sunt mai multe teorii (genetică, chimică, hormonală, virală, mixtă). Autorii acestor teorii (medici, biologi, geneticieni, farmacişti) vin cu argumente ştiinţifice serioase, date experimentale, legităţi biologice, cascade fiziopatologice. Şi totuşi mai rămân destule spaţii pentru diferite excepţii.
În articolul doamnei Prof. Jane Plant nu se regăseşte nimic din cele enumerate mai sus, cu excepţia propriilor presupuneri.
Doamna nu declară că ar fi întrerupt cursul de chimioterapie odată cu încetarea folosirii în alimentaţie a produselor lactate. Cu alte cuvinte, făcând chimioterapie s-a vindecat de cancer, deoarece nu a mai băut lapte.
Bun, să mergem mai departe…
3. Doamna Prof. Jane Plant afirmă că: „Peste 70% din populația lumii nu poate digera lactoza, fapt ce i-a determinat pe nutriționiști să considere că este o situație normală a adulților, și nu o deficiență anume. Poate că natura încearcă să ne spună că anumite alimente nu trebuie consumate.”
Însă doamna geochimist nu pomeneşte nimic despre faptul că există 3 forme de intoleranţă la lactoză.
Forma cea mai răspândită este intoleranţa primară la lactoză: rezultată din reducerea fiziologică progresivă (odată cu vârsta) a activităţii lactazei din organism.
Acest proces este caracteristic tuturor mamiferelor, dar nu se aplică tuturor oamenilor.
Pot fi afectate de intoleranţa primară la lactoză persoanele aparţinând oricărei rase, însă prevalenţa cea mai ridicată este în rândul populaţiei asiatice (chinezii la care face referire doamna Prof. Jane Plant), sud-americane şi africane.
Rasa albă (cu mici excepţii) nu are această problemă, astfel păstrând capacitatea de a digera şi asimila produsele lactate pe tot parcursul vieţii.
Deci, pentru rasa alba este un lucru normal să consume produse lactate toată viaţa.
4. ”În China, numărul cazurilor de cancer de sân, mai ales în sate, este mult mai mic decât în Occident”.
Nu vreau să alunec pe un teren pe care nu-l stăpânesc cu desăvârşire (nu au fost prezentate sursele statisticilor), de aceea o să vin şi eu doar cu câteva presupuneri, lăsând loc specialiştilor cu domeniu mai îngust de activitate.
Înainte de a lansa „teorii şocante despre dauna laptelui” zic că ar fi mai bine să analizăm o statistică a întrebuinţării contraceptivelor care conţin estrogeni, pe aceleaşi eşantioane pe care a studiat doamna geochimist consumul laptelui şi incidenţa cancerului.
Pun pariu că europencele înghit, cel puțin, de o sută de ori mai multe contraceptive decât chinezoaicele din zonele rurale.
Este dovedit rolul estrogenilor în mecanismul declanşării procesului de metaplazie (transformarea în celule canceroase) a celulelor glandei mamare.
La rolul estrogenilor în declanşarea cancerului de glandă mamară vom mai reveni.
5. Conform cercetărilor doamnei Prof. Jane Plant, „multe date despre cancerul de prostată duc la concluzii similare. Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (World Health Organization), numărul de bărbați cu cancer de prostată în China este neglijabil, de numai 0,5 la 100 000. În Anglia și Scoția, numărul este de 70 de ori mai mare”. Referitor la cancerul de prostata, un grup de cercetatori al Universitatii din Toronto au descoperit o legitate interesanta: Creşterea mortalităţii bărbaţilor din cauza cancerului de prostată într-o oarecare regiune este direct proporţională cu creşterea numărului de femei ce “se protejează” de sarcină folosind contraceptive hormonale.
Stranii coincidenţe, nu-i aşa? Estrogenii şi laptele „se luptă” pentru titlul de factor declanşator al proceselor tumorale. După părerea mea, hormonii sunt substanțe cu activitate biologică mai puternică, de nenumărate ori, decât laptele.
6.Laptele.
În articol nu se defineşte termenul de lapte.
Dacă autoarea se referă la substanţa lichidă, albă, care se vinde în pachete şi butelii, pe care scrie lapte și are termen de valabilitate 5-30 zile, eu sunt de acord că poate fi periculoasă pentru sănătate.
Lapte adevărat, cumpărat din magazin, eu nu cred să fi băut vreodată după căderea URSS-ului.
7.Femeia modernă şi cancerul de sân.
Autoarea, tangenţial, atinge momentul crucial în mecanismul declanşării cancerului de sân, dar intenţionat sau din neştiinţă duce în eroare cititorii: „Oricine a intrat în contact cu cancerul de sân știe că anumiți factori de risc – cum ar fi vârsta, menstruația timpurie, menopauza cu debut întârziat și o familie cu antecedente – nu pot fi controlați.”
Da, antecedentele în familie nu pot fi controlate, de-acord.
Dar de ce vârsta, menstruaţia timpurie şi menopauza cu debut întârziat ar fi factori de risc? Care este mecanismul?
Şi aici intervin estrogenii, despre rolul cărora doamna geochimistă nu considera necesar să spună nimic.
Vă spun eu în două cuvinte.
Sânii femeii, din ziua când devine femeie, adică de când începe ciclul menstrual, lunar, sunt supuși unui „bombardament estrogenic” şi acest „bombardament” se repetă lună de lună, an după an, la un moment dat persoana cu predispoziţie faţă de cancerul de sân se îmbolnăveşte.
Cu cât numărul de „bombardamente estrogenice” este mai mare cu atât şansele de a face cancer sunt mai mari, iar menstruaţia timpurie şi menopauza cu debut întârziat sunt factori de risc, deoarece măresc numărul acestor „bombardamente”.
Dar oare acești factori de risc nu pot fi controlaţi?
În mod direct nu, dar pot fi neutralizaţi prin doua mecanisme naturale, pe care femeia moderna le evită şi care, în final, o costă sânii ori viaţa.
Aceste două mecanisme sunt naşterea şi alăptarea la sân.
Pe perioada gravidităţii şi alăptării la sân femeia este protejată de „bombardamentul estrogenic”.
În aceste perioade femeia are un cu totul alt fon hormonal.
Aşa se protejau bunicile şi străbunicile noastre de cancerul de sân.
De aceea în timpul lor această maladie era atât de rară, iar acum mai că nu decimează populaţia feminină.
Femeia are în faţa ei două alegeri:
I. Să pape pastila contraceptivă, care conţine estrogeni, puţini, dar zilnic administrată produce efectul picăturii chinezeşti. Să nu nască până la 30 de ani deoarece are de făcut facultate, carieră, apartament, vilă… La 30 să nască un copil pe care să nu-l alăpteze la sân, ca să nu se deformeze „obiectul sexual”. Iarăşi contraceptive… Pe la 40 ani sau un pic mai târziu, diagnosticată cu cancer de sân (întreruperea consumului de lapte nu ajută, credeţi-mă) chimioterapie, radioterapie, rezecţia sânului (în cel mai fericit caz), dar se poate sfîrși și mult mai chinuitor şi mult mai tragic… ştiţi voi cum.
II. Să se căsătorească la acea vârstă când organismul a ajuns la maturitate sexuală deplină şi capacitate de a purta o sarcină şi a naşte fără repercusiuni patologice asupra organismului. După căsătorie, viaţă fără „pastila ucigaşă” – prima sarcină (9 luni de protecţie contra estrogenilor), naşterea şi doi ani de alăptare a copilului la sân (iarăşi protecție).
Acelaşi proces de repetat de 3-5 ori sau mai mult și şansele dezvoltării unui cancer de sân vor fi duse la minimum.
Fiecare femeie face propria alegere, devine o mamă buna cu mai mulţi copii și astfel micșorează riscul sau face carieră, avere, viaţă fără griji (în sinergie cu alţi factori cancerigeni: coloranţi, conservanţi, radiații, stres…) ca rezultat „riscă să fie strânsă la piept de cancer” şi nu trebuie învinuite lactatele…
P.S. Dacă ai avut răbdare să citeşti până la sfîrşit, trimite şi prietenei tale să citească…
Niciun comentariu până acum