Vitamina D

Cercetătorii canadieni de la Universitatea McGill au identificat o bază moleculară a vitaminei D, observând că forma sa activă opreşte celulele canceroase să se dezvolte. Aşadar, persoanele cu un nivel sanguin crescut de vitamina D trăiesc mai mult decât persoanele care au niveluri sanguine reduse de vitamina D, relatează Wakeup-world.com.

Echipa, condusă de profesorii John White şi David Goltzman, de la Departamentul de Fiziologie al Facultăţii de Medicină, au descoperit că forma activă de vitamina D acţionează în funcţie de mai multe mecanisme pentru a inhiba atât producţia, cât şi funcţionarea proteinei cMYC. Proteina cMYC conduce diviziunea celulară şi este activă la niveluri ridicate la mai mult de jumătate din toate tipurile de cancer.

În decursul ultimilor ani, a existat un interes considerabil în ceea ce priveşte rolul pe care îl joacă vitamina D în îmbunătăţirea sănătăţii şi în ceea ce priveşte prevenirea bolilor. Descoperirile anterioare au arătat că nivelurile reduse de vitamina D au fost asociate în mod direct cu diferite forme de cancer şi de boli cardiovasculare.

Stephen B. Kritchevski, profesor la Şcoala de Medicină Wake Forest, a descoperit o corelaţie semnificativă: “Am observat că există o insuficienţă de vitamina D (nivelul sanguin mai mic de 20ng/ml) în cazul unei treimi dintre participanţii la studiu. Acest lucru a fost asociat cu o creştere de aproximativ 50% a ratei mortalităţii la adulţii în vârstă. Rezultatele noastre sugerează faptul că un nivel redus de vitamina D poate fi o problemă semnificativă privind sănătatea publică pentru adulţii în vârstă din societatea de astăzi”.

Deşi vitamina D poate fi obţinută atât din surse alimentare limitate, cât şi direct în urma expunerii la Soare în timpul lunilor de vară şi primăvară, combinaţia între un aport alimentar redus şi evitarea Soarelui a creat o deficienţă sau o insuficienţă de vitamina D în proporţii uriaşe în rândul multor populaţii din întreaga lume.

“Ani de zile, laboratorul meu a fost dedicat pentru studierea mecanismelor moleculare ale vitaminei D în cazul celulelor canceroase umane, în special rolul lor în oprirea proliferării. Am descoperit că vitamina D controlează atât rata de producţie, cât şi degradarea proteinei cMYC. Mai important, am descoperit că vitamina D stimulează puternic producţia unui oponent natural al proteinei cMYC, numit MXD1, practic oprind funcţia cMYC”, spune profesorul White.

  • Chimio-prevenire prin vitamina D, fără efecte secundare

“Reunite, rezultatele noastre arată că vitamina D încetineşte funcţia cMYC, sugerând că poate frâna evoluţia celulelor din stare premalignă în stare malignă şi poate menţine sub control proliferarea acestora. Sperăm că cercetarea noastră va încuraja oamenii să-şi menţină vitamina D la un nivel adecvat şi că va stimula dezvoltarea unor studii clinice mari de chimio-prevenire a cancerului”, spune doctorul White.

Interesant este că persoanele care locuiesc cel mai aproape de ecuator au o incidenţă mult mai scăzută a formelor de cancer, faţă de cei care trăiesc în zonele mai îndepărtate de ecuator.

Legătura între aportul de vitamina D şi protecţia faţă de dezvoltarea cancerului datează din anii ’40, când Frank Appelry a demonstrat o conexiune între latitudine şi decesele din cauza cancerului, şi a sugerat că lumina solară oferă “o imunitate relativă în faţa cancerului”.

Potrivit epidemiologului Cedric Garland, profesor de medicină preventivă la Şcoala de Medicină San Diego, teoriile care asociază deficienţa vitaminei D cu anumite tipuri de cancer au fost testate şi confirmate în peste 200 de studii epidemiologice, şi înţelegerea temeiului său fiziologic rezultă din peste 2500 de studii de laborator: “Aceasta este substanţa chimio-preventivă numărul unu de pe planetă şi este naturală, fără a exista efecte secundare.”

  • Stai departe de crema de protecţie solară
opreşte dezvoltarea celulelor canceroase

Vitamina D este poreclită “vitamina Soarelui”, pentru că pielea o produce sub influenţa razelor solare. Crema de protecţie solară blochează producţia de vitamina D, însă, dermatologii şi agenţiile pentru sănătate au promovat îndelung ideea că aceste loţiuni sunt necesare pentru protecţia împotriva cancerului de piele. Acum, unii cercetători pun la îndoială acest sfat.

– Evaluările ştiinţifice cuprinzătoare indică faptul că 83% din 785 de produse de protecţie solară oferă o protecţie inadecvată sau conţin ingrediente cu probleme semnificative de siguranţă. Doar 17% dintre produsele de pe piaţă sunt şi sigure şi eficiente, blocând radiaţiile cu UVA şi UVB, rămân stabile în lumina solară şi conţin puţine sau chiar niciun ingredient cu riscuri cunoscute sau suspecte pentru sănătate.

– Multe produse duc lipsă de protecţie UVA. Peste 12% dintre cremele cu grad mare de protecţie împotriva razelor solare (SPF de cel puţin 30) nu conţin ingrediente cunoscute pentru protecţia împotriva radiaţiilor UVA (razele solare asociate cu îmbătrânirea şi leziuni ale pieleii, cu probleme la sistemul imunitar şi cu o posibilitate mare de dezvoltare a cancerului de piele).

– Cremele de protecţie solară se descompun la Soare. În mod paradoxal, multe ingrediente din produsele de protecţie solară se descompun la Soare, în decursul a câtorva minute sau ore, iar apoi permit radiaţiilor UV să ajungă la piele. Analiza ştiinţifică arată că 54% dintre produsele de pe piaţă conţin ingrediente care ar putea fi instabile şi din punct de vedere individual şi în combinaţie cu altele, ridicând numeroase întrebări privind durata efectului acestor produse.

sursa: financiarul.ro