Expertul în nutriție Brian Clement, avertizează că în ziua de astăzi fructele au de 30 de ori mai mult zahăr decât cele de odinioară. Medicul explică faptul că mediul în care trăim și ceea ce consumăm sunt mult mai importante în declanșarea anumitor afecțiuni decât moștenirea genetică.
“Corpului nostru nu îi pasă ce tip de zahăr ingerăm – zahărul este la fel de dăunător sub orice formă (miere, sirop de agave, zahăr brun etc.). Chiar și fructele zilelor noaste sunt hibrid, deoarece de-a lungul anilor, oamenii au creat combinații ale fructelor existente pentru a da naștere unor fructe cât mai dulci. Fructele actuale au de 30 de ori mai mult zahăr față de fructele inițiale, originare. Este vital pentru sănătatea noastră să reducem consumul de zahăr. Din păcate, oamenii s-au americanizat: consumă fast food și mâncare nesănătoasă. America este un loc minunat, facem filme foarte bune, dar vă rog: nu preluați și obiceiurile noastre alimentare!”, spune Brian Clement, pentru CSID.ro.
Brian Clement le-a răspuns și celor care spun că foarte multe dintre bolile de care suferă oamenii sunt genetice.
”Nu cred neapărat că acestea sunt genetice. În America, ideea de boală genetică este foarte răspândită. Cu toate acestea, dacă stăm de vorbă cu specialiștii în genetica umană, aceștia afirmă faptul că mai puțin de 5% din boli sunt cu adevărat genetice. Adevărul este că majoritatea bolilor de care suferă oamenii sunt mai degrabă epigenetice (legate de mediu, de modalitatea de gândire, de stilul de viață, de hainele pe care le purtăm).
Este adevărat că anumite lucruri sunt genetice, precum trăsăturile de familie, dar bolile precum bolile de inimă sau diabetul, nu se încadrează în această categorie. Genetic înseamnă permanent. Atâta vreme cât ne schimbăm stilul de viață și consumăm alimente mult mai sănătoase, putem face o diferență și putem schimba ceea ce nu funcționează bine la noi. Un exemplu trist îl constituie fratele meu, care a murit la vârsta de 54 de ani, ca umare a alimentației nesănătoase. Acest lucru este epigenetic. Atunci când mergem la doctor, acesta ne întreabă de istoria familială.
Dacă menționez că fratele meu a murit la vârsta de 54 de ani, nu înseamnă că și eu tind să am aceleași probleme, ca urmare a genelor. Problemele sale de viață au fost epigenetice, eu nu aș putea ajunge niciodată în locul lui – am aprope 70 de ani și sunt precaut cu stilul meu de viață. Putem spune că suntem norocoși pentru că avem o economie bogată. Considerăm că putem mânca absolut orice. E important să înțelegem faptul că alimentația este combustibilul nostru.
Aici, în România, în urmă cu 3-4 generații, toți oamenii erau fermieri, erau mult mai activi. În plus, consumau și alimente bio. În zilele noastre, lucrurile s-au schimbat. Cheia este schimbarea stilului de viață. Am susținut o conferință în Lituania, în martie și voi continua să țin cursuri de sănătate și educație medicală în acea țară. Și am subliniat și acolo, ca peste tot unde merg: doctorul ar trebui să recomande oamenilor, înaintea prescrierii oricărei rețete, schimbarea modului de viață! Deși în facultate se pregătesc pentru a putea oferi cel mai bun tratament medicamentos, acesta ar trebui pus pe ultimul loc, după alimentație și un trai de viață sănătos.
Un lucru care mi s-a părut de admirat la China antică, era faptul că doctorii din sat erau plătiți atâta vreme cât oamenii erau sănătoși. Odată ce aceștia se îmbolnăveau, se considera faptul că doctorul nu și-a făcut bine treaba și nu era plătit. Astăzi, este adevărat că pentru anumite boli, avem nevoie de medicamente sau de operații. Însă în multe cazuri acestea sunt indicate abuziv și, din contră, ar trebui luate în considerare ca o ultimă soluție după schimbarea alimentației și a stilului de viață.”, a mai spus nutriționistul.
Niciun comentariu până acum