Altădată au venit patru medici de la Bucureşti, soţul şi soţia medici amândoi, socrii medici amândoi. Şi au venit la părintele . „De unde sunteţi?” „De la Bucureşti.” „La ce aţi venit?” S-au recomandat: „Am venit la dumneavostră, că suntem medici.” „Păi, voi veniţi la mine?” Ea, fata, a spus: „Da, dar dumenavoastră sunteţi doctor sufletesc”. Şi zice: „Părinte, sunt bolnavă. Am o moleşeală şi am fost la toţi doctorii şi colegii şi soţul şi soacra şi socrul şi nu îmi spun ce am, spun că nu am nimic.”
Părintele Macarie este la Schitul Munteoru, com Vintileasa, jud Vrancea.
„Măi, dacă îţi spun ce ai, te sperii?” „Nu, părinte.” Era foarte curajoasă. „Ai cancer.” S-a făcut albă. „ei, ziceai că nu ţi-e frică, vezi ! Te-am incercat.” Am zis asta ca s-o întăresc. „Te-am încercat, dar vezi că ţi-e frică?” „Da, părinte, dacă mi-aţi spus dintr-odată?”
„Păi, dar cum să-ţi spui, uşor, după ureche? Ţi-am spus ce ai. Nu ai nimica, fato, ai o lenevie în corp. Mai faci tratament, nu fă efort. Nu te mai gândi că ai ceva, nu ai nimica.” I-am oprit pe bărbatu-su şi pe soacră-sa şi le-am spus că are cancer în sânge şi nu o duce mai mult de o lună.” Şi la o lună rudele fetei mi-au dat telefon că a murit. Aşa de rapid a fost.
Doriti mai multe informatii despre vindecarea cancerului? Contactati-ne acum!
Niciun comentariu până acum